Psiholog copii Ilfov

Psiholog copii Ilfov – Violeta Popa

„Renunț la dorința de a ști ca să știu.”

Părinți sau copii

Credințe=programe de autolimitare

Credințele limitatoare ne conectează la atașamente disfuncționale și aversiuni pentru aspecte pozitive.

Psiholog copii Ilfov

Totul se întâmplă în copilărie.

In diverse situații de viață, care n -au nici o logică, copilul își creează un sistem de supraviețuire, transformând sensuri ale unor sutuatii(percepute in interiorul sau), în traume.

Traumele, gunoiul emoțional pe care nu îl poate exprima atunci și pe care îl va ascunde de celilati, îi va crea reguli pentru viața pe care urmează să o trăiascăca adult.

Toate acestea apar din dorința de a primi apreciere și iubire, de a se simți în siguranță, și de a putea controla situațiile de viață.

Când copilul trăiește o trauma, el își va spune:

– dacă renunț să fiu în contact cu emoțiile mele primesc și eu un pic de iubire

– dacă plâng primesc atenție

– dacă mă îmbolnăvesc, mama stă cu mine mă mângâie/ nu merge la serviciu/ o pot păcăli/ primesc iubire/ mă simt în siguranță/ o pot controla

– dacă țip mamei îi este rușine și-mi dă ceea ce îi cer

– dacă mami și tati răspund în locul meu eu nu mai am nevoie să gândesc

– dacă primesc tot ce îmi vreau, vreau mai mult chiar dacă nu știu cu adevărat

– dacă mami mă laudă tot timpul, aștept ca toți ceilalți să o facă iar dacă nu primesc laude, mă supăr și nu particip la activități

– pentru că mama/ tata sunt duri/ violenți verbal sau fizic, eu trăiesc otrăvit iar programul de reguli impuse îl voi duce mai departe în viața mea de adult

– când tata vine acasă beat, simt frică și neputință

– Când a apărut fratele meu, a trebuit să depun eforturi mari ca să primesc ceea ce primea el

– nu mai fac asta pentru că sunt pedepsit( prin urmare, evit să mai fiu creativ și mă supun cerințelor părinților așa cum, ca adult mă supun cerințelor celor din jur)

Psiholog copii Ilfov

De fiecare dată când părintele își judecă( ceartă, critică, comparație), copilul va simți că nu este în regulă și va simți dezacordul acestuia, fără să înțeleagă modelul de iubire al părintelui său.

De fiecare dată când părintele își ceartă copilul, el are așteptări( isi dorește altceva de la el), dar acesta va refuza sfatul și va face pe dos, îndepărtându- se astfel din ce în ce mai mult, emoțional, de părintele său.

Dacă îți dorești să fii un părinte bun, să ai o relație armonioasă și crescătoare cu copilul tău, evită judecata și critica din spațiul fricii tale, indiferent de vârsta copilului.

Dacă îți dorești să fii un părinte bun, evită să emiți judecăți în prezența copilului tău despre lucrurile bune sau mai puțin bune pe care le face în anumite situații. Uneori este mai indicat să păstrezi tăcerea decât să întărești anumite comportamente pe care nu ți le dorești la copilul tău.

Întreabă -te întotdeauna înainte de interacțiunea cu copilul tau urmatoarele:
-Ce reacție poate trezi în copilul meu afirmația pe care urmează să o emit? De supunere sau de revoltă?

-Am atâtea dorințe în mintea mea pentru copilul meu și degeaba îi spun ce îmi doresc pentru el. Eu vorbesc iar el nu mă ascultă.

-T-e ai gândit vreodată că toate dorințele tale vorbesc despre egoismul tău?
Tu vrei! Ție ți -e frică de propria ta suferință și vrei ca copilul tău să facă aceleași greșeli pe care le- ai făcut tu.

– Care este atitudinea potrivită pentru a vorbi cu copilul meu?

– O atitudine „potrivită”. Ce înseamnă asta?

Psiholog copii Ilfov

Inseamnă să identifici din ce dorință te adresezi copilului.

– Din dorința de a-i controla viața sau din propria ta frică?

Permite-i copilului tău să greṣească.De fiecare dată altă greşeala. Când un copil face aceeași greseală, problemă este la părinte.
Exemplu: copilul face o traznaie. Tu ca parinte râzi.
Mai face odată același lucru și tu râzi din nou. I- ai creeat un program: Când fac/ spun ceva( tâmpenii) într-un anumit fel, părinții mei râd.

Îți propun un exercițiu pe care îl poți face în următoarele 10 minute. Un exercițiu care iți va arăta vârsta ta interioară atunci când te adresezi copilului tău.

Răspunde la următoarea întrebare pe trei coloane.

– Cum arată viața mea prin prisma relațiilor din întreaga mea viață.
Notează pentru început fiecare persoana importanta incepand din primii ani de viață pana in momentul prezent)?
Rememorezi astfel istoria vieții tale!

După ce ai terminat de înșirat toate personajele importante din viața ta atașezi acum emoția pe care ți-a stârnit- o în sufletul tău într- o anume împrejurare, apoi adaugă în următoarea coloană lecția pe care ai învățat- o”acolo”, credința pe care ți -ai format-o atunci.

Trage concluziile(numitorul comun al emoțiilor), din Spațiul interior al ființei tale.

Adaugă la comentarii întrebările tale.
Dacă ți -a plăcut acest articol, poți citi și Nefericirea