Cabinet psihologic Corbeanca – Poveste de adolescent

Bătăile
inimii îmi arată că ar trebui să fac cale întoarsă. E treaba lui ca tată iar eu
mă străduiesc să stau deoparte pentru că altfel simt că îmi voi ieși din
pepeni. Tensiunea din ultimele săptămâni pare de gheață. Oricâtă căldură este
afară în momentul în care intru în casă, resimt o senzație de rece pe șira
spinării.

Privirile
lui Andrei cad pe sufletul lui Tudor asemeni sloiurilor care încep să se
topească și cad și se strivesc în mii de bucăți. Pe canapeaua din living, locul
în care se petreceau de obicei cele mai frumoase amintiri, Andrei în fața unui
pahar de whisky, pare decis să aibă dialogul de care fuge de câteva luni.

–
Stai jos Tudor! Te iubesc pentru că ești copilul meu dar comportamentele tale
mă deranjează și toate comportamentele tale din ultimul timp sunt mai mari
decât tine, sunt negative și nu vreau să te mai văd. Ai renunțat la baschet, ai
renunțat la tot ceea ce altădată îți plăcea, se apropie bacalaureatul iar tu
încă nu știi ce vrei. Refuzi orice sugestie din partea mea și cauți fel și fel
de motive pentru a urca în camera ta imediat ce intri în casă. Te-ai
îndepărtat de mine, te-ai indepărtat de mama ta și de sora ta.

Cabinet psihologic Corbeanca

Unde petreci tot timpul acesta? Ai o iubită, vrei să vorbești cu
mine?

Imi tremură mâinile și simt cum pieptul se strânge pentru că
efectul cuvintelor lui asupra mea mă face să mă simt o jigodie. Și dacă tot e
bal, bal sa fie!

Mă așez în capătul opus al canapelei, cu dinții strângi,
spunandu-i: te ascult!

Andrei pare derutat și iși recapătă atitudinea cunoscută
întreptandu-si spinarea și dregându-și glasul;

– Ce ai de gând să faci cu viața ta?

-Tată, pe mine mă deranjează aceste trei comportamente ale tale:
când țipi la mine, când îmi spui ce să fac permanent și nu te interesează
absolut deloc care sunt nevoile și dorințele mele.

-Dar ce mă, tu ai nevoi, il intrerupe andrei in mijlocul frazei.

– Iți cunosc eu mai bine nevoile decât tine. Tu habar nu ai ce
înseamnă viața, ce înseamnă munca, sacrificiul, tu doar primești și ceri! Tu nu
știi altceva decât să stai pe telefon, să asculți muzică și să îți faci
selfiuri!

– Sunt ceea ce sunt datorită ție, fac ceea ce am văzut la tine,
prin urmare dacă nu îți place de mine ar fi bine să te uiți la tine pentru că
de fapt tu nu te placi. Eu mă plac așa cum sunt!

Cabinet psihologic Corbeanca

Pocnetul care se aude în sufragerie o aduce instantaneu pe
Mirela în mijlocul scenei. Privește scena și înțelege totul. Numără încet în
gând până la 12 urmărindu -și expirația!

– Doamne, oare ce am făcut ca să merit toate lucrurile astea
care se petrec în familia mea?

-Cu ce am greșit? Ce pot face eu ca să -l potolesc pe Andrei să
își înțeleagă copilul?

-Să își amintească de adolescența lui, de poveștile de care ne
amuzam cu ani în urmă, în care el era protagonistul găștii din care făcea
parte, era liderul negativ al clasei, era eternul răzvrătit.

Cum să fac să detensionez atmosfera aceasta electrizantă în care
orice cuvânt pe care l -aș scoate acum probabil că ar porni uraganul?

Ce metodă aș putea aplica…aaa…imi amintesc de respirația de
care pe care am învățat- o la terapia prin mișcare( alchimia emoțiilor). Cum aș
putea folosi aici una din metodele pe care le- am învățat pentru a alchimiza
emoțiile lor și inclusiv pe ale mele?

Cabinet psihologic Corbeanca

Toate aceste gânduri trec ca viteza luminii prin mintea Mirelei.

Simte impulsul să sară în sus să ia o poziție ofensivă cu pumnul
strâns în spate cu palma dreaptă desfăcută cu putere în față. Zâmbește!

Băieții o privesc cu uimire. Nimeni nu înțelege ce se petrece.
Mirela continuă mișcările corelate cu respirația. La un moment dat mișcările
sale cu corpul către în față sau către în spate și schimbarea mâinilor sunt
însoțite de un strigăt puternic de „hop”.

Cabinet psihologic Corbeanca

Toată scena se derulează pe parcursul a minim două minute timp în care băieții uită de tensiunea dintre ei prin schimbarea atenției către ceea ce văd în fața lor.

– Ce faci femeie aici, întreabă Andrei pe un ton mult mai relaxat.

– Vă iubesc și vă invit la mișcare. Vă invit la viață, la a vă simți corpul viu, la a vă simții respirația.

La a trăi în prezent.

Incet Tudor se ridică de pe canapea, privind ușor zâmbind către mama sa. Ea îi surprinde privirea iar zâmbetul ei se întinde pe toată fața. acesta este răspunsul pe care îl aștepta.Iese din sufragerie.

In urma lui Mirela face deodată o mișcare teatrală și se trântește la podea controlat. Andrei zâmbește, merge către ea și o ajută să se ridice. Mirela îl îmbrățișează și îi mulțumește.

Cabinet psihologic Corbeanca

– Poți să -mi spui ce s- a întâmplat?

– Ce să se întâmple? Am făcut o greșeală mare. L -am pocnit pe
Tudor!

Mirela îl ține încă strâns în brațe fără să spună nimic.

– Acum trebuie să mă gândesc cum repar ceea ce am greșit. Nu
știu ce m- a apucat. M-a scos din sărite. Tot ceea ce face parcă îmi apasă
butoanele. Iar când se uită la mine cu tupeu uit de toate.

Mirela nu îl ajută deloc. Il ține doar în brațe.

– Of Doamne, parcă îmi amintesc de mine. Eram fix ca el, nu îmi
plăcea să ascult de nimeni, nu îmi plăcea de nimeni… de fapt nu mă plăceam pe
mine… eram într -o continuă luptă în care pe de o parte îmi doream să -mi fac
un loc în lumea adulților iar pe de altă parte îmi doream să fiu îmbrățișat și
strâns în brațe.

-Te iubesc!

– Și eu te iubesc spune Mirela. Sunt convinsă că vei găsi calea
cea mai potrivită pentru a te apropia de Tudor.

Cabinet psihologic Corbeanca

Dacă ți -a plăcut „Poveste de adolescent”, te invit să citești și următoarele articole pe www.psihologbucuresti.net

NEFERICIREA – neacceptarea vieții

Dacă vrei să transformi o bucurie ( o situație în care făcând lucrurile dintr -o stare pe care o uiți apoi, adică”altfel” decât de obicei, ai obținut mult mai ușor ceea ce ți -ai dorit), într -un obicei sănătos pe care să îl manifeșți când doreșți, e timpul să începi dezvoltarea personală.

Psihoterapeut Ilfov

Întotdeauna nefericirea depinde de tine:

-atunci când te plângi de nesatisfacerea propriilor nevoi.

Dacă te uiți către viitor uiți să trăieșți în prezent. Refuzând să îți vindeci trecutul, înseamnă că îți place să joci rolul de victima sau de salvator(vindecător), și accepți suferința că izbăvire.

Întotdeauna există o cauză și un efect.

În următoarele rânduri voi enumera câteva judecăți care te mențîn în starea de nefericire:

-te compari cu alții

-judeci, critici și gândeșți urât despre tine și despre cei cu care vii în contact

-nu știi ce este iubirea de sine și stima de sine

– îți lipsește respectul și prețuirea făță de propria ta persoană

-ai conflicte interioare inconștiente care cer să fie rezolvate pentru a putea lua cea mai bună decizie favorabilă unei vieți armonioase

-iți lipsesc valorile spirituale care să te ghideze în viață

-nu-ți accepți statutul, condiția prezenta

Psihoterapeut Ilfov

Cum poți scăpa de nefericire:

-antrenează-ți mintea străduindu-te să fii autentic cu tine însuți și stabilindu-ți valorile care îți pot aduce echilibru( nevoile umane).

-începe prin a face fapte bune, evită critica și înconjoară-te de situații( conjuncturi), pe care le poți materializa și în/de care să te poți bucura

-să faci lucruri care îți aduc bucurie

– fă-ți o listă cu situațiile cele mai dureroase din viața ta și lecțiile de viață pe care le -ai învățat din fiecare

-identifică 50 de calități ale tale

-învață că eșți o ființă unică și minunată

-evită să te mai compari cu cineva

-îndrăznește să visezi la lucruri frumoase

-petrece mai mult timp în natura

Psihoterapeut Ilfov

Cu cât te temi mai mult de emoțiile neexprimate fără a le identifica cu atât ele dereglează corpul emoțional îmbolnăviind trupul și sufletul.

Daca iți place articolul ”NEFERICIREA – neacceptarea vieții” ne poți contacta la psiholog bucurești
Poate te interesează și următoarele articole:
Ceilalti sunt oglinda mea
Psiholog online: Și tu ești o victima?
Caderi si urcusuri
Psiholog București: Ia-ți puterea înapoi
Viata mea dupa 2 luni de terapie